DANIEL CORBU

BANCHETUL

      Conform înţelegerii, tînărul sosi pe la orele amiezii. Avea un fel de emoţie adolescentină şi, cînd l-am invitat să ia loc în salon, era atît de hezitant, încît am avut o clipă impresia că vrea să o ia la fugă. "Problema e delicată, începu el, pentru că e vorba de sora mea, Martha. Toţi din familie îi ştiu repulsia faţă de bărbaţi. Totuşi, de cîteva luni, în fiecare vineri, la ora şase seara, primeşte vizita unui bărbat pe care l-am bănuit a fi din lumea voastră, a scriitorilor, filozofilor, mă rog, a artiştilor. Chiar prezenţa mea aici e delicată, pentru că mă aflu în calitate de spion al familiei mele. "Scoase din buzunar o casetă, pe care a început s-o învîrtă în mîini. "Aici, spuse, este dovada ultimei şedinţe, ca s-o numesc aşa. Martha locuieşte în aceeaşi casă cu noi, dar, din spirit de independenţă totală, a ocupat două camere în aripa stîngă, cu intrare separată. La îndemnul mamei, am început să spionez aceste întîlniri misterioase, cum le spune ea. Nimic ieşit din comun. Aşezaţi în fotolii, beau cafea şi discută. De fiecare dată aceeaşi perioadă de timp. După mai multe întîlniri, mi-am dat seama că era folosită clepsidra dăruită Marthei de bunicul Herbert, cu o durată de curgere a nisipului de fix douăzeci şi opt de minute. Cu un microfon instalat discret sub măsuţă, am obţinut această casetă: un dialog care modestei noastre familii de contabili i se pare o vorbire în dodii, şi pe care, ca vechi prieten, vă rog să-l descifraţi.

      Tînărul lăsă caseta pe măsuţă şi se grăbi spre uşă. Avea să se întoarcă după cîteva ore după rezultat. Privind caseta, m-am gîndit că nu mai vizitasem de ani buni familia Mandel, pe cînd Martha era încă studentă. Îmi imaginam că voi decripta cine ştie ce mesaje cabalice sau din alte practici oculte. Curiozitatea nu-mi lăsa răgaz. Mi-am tras casetofonul aproape şi mi-am adus cîteva foi de hîrtie. Era vorba de cu totul altceva, un dialog livresc sută la sută, la care n-am făcut decît să notez, la fiecare replică, numele autorului, un fel de fixare de copyright.

Martha: "Ave,

Augustin!" (Steiner)

Augustin: "Bonjour, tristesse!" (Marguerite Duras) "Bonjour, ma petite savante!" (Moličre)

Martha: "Din nou împreună." (I. Grecea)

Augustin: "Te miră?" (Papini)

Martha: "Nu credeam c-ai să mai vii." (Topîrceanu)

Augustin: "De ce?" (Druţă)

Martha: "Omul e o făptură inconstantă." (Shakespeare)

Augustin: "Ce-i drept, întîmplările conduc pe oameni, şi nu oamenii întîmplările." (Herodot)

Martha: "Doar ceea ce nu cunoaşte nimeni, aproape că nu se întîmplă." (Apuleius)

Augustin: "Ce simplu: redînd întîmplarea tuturor lucrurilor, le-am eliberat de robia scopului." (Nietzsche)

Martha: "Cel mai trist e cînd chibzuinţa este învinsă de întîmplare!" (Syrus)

Augustin: "Să fim liniştiţi, apocalipsa se amînă în fiecare dimineaţă cu 24 de ore" (Thornton Wilder)

Martha: "Să aprindem lumina!" (Lenin)

Augustin: "Mai multă lumină!" (Goethe) "E întuneric ca-n cur!" (Celine)

Martha: "Desigur." (Tupan)

Augustin: "Ce cald e aicea la tine/ Şi toate din casă..." (Bacovia)

Martha: "Merg s-aduc cafeaua" (Cărtărescu)

Augustin: "Ea făcea cea mai bună cafea. / Să încep chiar aşa/ Cu o tautologie, cu o tautofonie?" (Cezar Ivănescu)

Martha: "O vrei mai dulce?" (I. Teodoreanu)

Augustin: "Nu!" (Eugen Ionescu)

Martha: "Despre ce vorbim azi?" (Piru)

Augustin: "Nu ştiu!" (Muşina) "E nevoie doar să începem. Restul îl va aduce contextul." (Sallustius)

Martha: "Cine începe, are jumătatea înfăptuită." (Horaţiu)

Augustin: "Trebuie să îndrăznesc, fie că reuşesc, fie că nu." (Euripide) "Mai întîi despre iubirea cea făr' de hotar" (Blaga) "Pe urmă, despre libertatea filozofării şi filozofarea libertăţii." (Yung) "Cine ne ajută" (P. Groza)

Martha: "Dar ne avem pe noi înşine, şi pe cîţiva alţii, şi e frumos să regăseşti în tine şi în cei cîţiva o lume." (Hölderlin)

Augustin: "Să-ncepem!" (Vianu)

Martha: "Sub semnul clepsidrei?" (Clezio)

Augustin: "De acord!" (Fănuş Neagu)

Martha: "Puterea obiceiului este tiranică." (Syrus)

Augustin: "Totuşi, dintre toate lucrurile, cea mai plăcută e noutatea." (Ovidius) (Zgomot. Probabil al clepsidrei întoarse şi aşezate pe masă.)

Martha: "E timpul, Doamne, vara a fost lungă!" (Rilke)

Augustin: "Ca orice fenomen abisal, Erosul e o aproximare de absolut." (Grigurcu)

Martha: "Te contrazic." (Daudet) "Erosul e starea de ebrietate a instinctului." (Grigurcu)

Augustin: "Nu iubim cu adevărat decît atunci cînd iubim fără motive." (A. France)

Martha: "Iubirea este ca febra, ea se naşte şi se stinge fără ca voinţa să aibă cea mai mică contribuţie." (Stendal)

Augustin: "S-ar putea să ai dreptate." (Buzura) "Iubirea e ciumă veselă, sirenă înşelătoare, rău plăcut, şarpe drăgălaş, furie atrăgătoare, săgeată aurită, lanţ special, moartea talentului, spinul inimii, clocotul mării, incendiul lui Pluton." (S. Da Ferrara)

Martha: "Iubirea-i un echivoc: sufletul cere un lucru şi trupul răspunde cu altceva." (Orestano)

Augustin: "Şi asta, pentru că nu exclude teluricul." (Ciopraga)

Martha: "Cerul visează stele, pămîntul amor." (Eminescu)

Augustin: "De vină e mai ales femeia." (Al. Dumas) "Oare cerul a creat această comoară de minuni pentru a face din ea lăcaşul unui şarpe?" (Valéry)

Martha: "Cîte capete, atîtea păreri." (Terentius)

Augustin: "Îndrăgostiţii merită închisoarea, ba chiar şi biciul. Motivul pentru care îndrăgostiţii nu sînt, totuşi, pedepsiţi şi trataţi astfel, şi faptul că acest fel de nebunie se dovedeşte a fi atît de răspîndit, este că biciuitorii sînt, la rîndul lor, îndrăgostiţi." (Shakespeare)

Martha: "Se pare că dragostea întunecă mintea la toţi: şi celor cu judecată, şi celor lipsiţi de ea." (Menander)

Augustin: "Cu cît iubim mai mult, cu atîta se întăreşte absurdul. Nu din lipsă de dragoste aleargă Don Juan din femeie în femeie." (Camus)

Martha: "Ce să înţeleg?" (Noica) "Sau nu trebuie din capul locului să iubim pe cineva, sau odată ce i-am arătat iubirea, s-o cultivăm zi de zi." (Panciatantra)

Augustin: "Parcă n-ai şti." (Lilă) "E cu neputinţă să iubeşti şi să fii înţelept." (Bacon) "Iar iubirea este primejdia celui solitar." (Nietzsche)

Martha: "Să ne-ntoarcem la paradigmă!" (Marin Mincu) "O, slăbiciune, numele tău e femeie!" (Shakespeare)

Augustin: "Nu credeam că-i tot aceea/ De te razemi pe o umbră sau de crezi ce-a spus femeia." (Eminescu)

Martha: "Într-un text tantric se afirmă că iubita predestinată iubirii trebuie să aibă ochi violeţi." (Ginsberg)

Augustin: "Mi se pare o naivitate." (Ulici) "De obicei regii, femeile şi lianele îmbrăţişează ceea ce se află lîngă ei." (Panciatantra)

Martha: "Judecata trupului nu-i întru nimic mai prejos decît cea a spiritului" (Camus)

Augustin: "Iată şi o concluzie pe măsură." (Marino) "Iubirile mari sînt rezervate oamenilor mari." (Cevantes)

Martha: "A fi mare înseamnă a fi neînţeles." (Emerson)

Augustin: "Nu de măreţie e vorba." (Andru) "Măreţia unei credinţe se măsoară cu îndoielile ei." (Camus)

Martha: "Cine nu crede în destin, înseamnă că n-a trăit." (Cioran)

Augustin: "Omul poate forţa destinul." (Marx) "Omul e făcut să caute fericirea." (Alain) "Iar spiritul omenesc îşi trece cea mai mare parte din timp cu dorinţa şi cu speranţa." (Oxenstierna)

Martha: "Orice început de iubire e o promisiune a fericirii." (Ibrăileanu) "Iar cei doi duşmani ai fericirii omeneşti sînt prea multa aşteptare şi plictiseala." (Schopenhauer)

Augustin: "Adesea omul îşi este sieşi duşman." (Cicero)

Martha: "Duşmani sînt pretutindeni." (Ana Pauker) "Un duşman este soţul pentru femeia adulteră, aşa cum un duşman este luna pentru hoţ." (Veda, 7)

Augustin: "Să nu ne depărtăm prea mult!" (Jules Verne) "Ce avem în discuţiune?" (I. C. Brătianu)

Martha: "Iubirea ce roteşte sori şi stele" (Dante)

Augustin: "Bine, bine!" (Mihuleac) "La urma urmei, ce vor oamenii?" (Gorki)

Martha: "Aur, mărire şi amor." (Eminescu)

Augustin: "Chilon spunea că aurul se încearcă prin foc, iar omul prin aur" (Pascal)

Martha: "Să nu vorbim de bani!" (Isărescu) "Banii sînt utopie în stare concentrată." (Kurt Vonnegut)

Augustin: "Omul e totuşi un zeu care-şi aminteşte de cer." (Lamartine)

Martha: "Aş spune altfel:" (Patapievici) "Omul înalţă ochii la cer şi vede păianjenii din tavan"(Jerzy Lec)

Augustin: "Greşeşti!" (Buzura)

Martha: "A nu greşi nimic şi a izbîndi în toate este doar privilegiul zeilor" (Simylus)

Augustin: "Iar ne depărtăm." (Chiriţă) "Vroiam să spun că iubirea cea mai intensă este cea amestecată cu primejdie" (Camil Petrescu)

Martha: "Eu cred că a învinge fără primejdie înseamnă a triumfa fără glorie" (Corneille) "Iubirea adevărată acoperă mulţime de păcate" (Sen eca)

Augustin: "Cea mai primejdioasă ispită este aceea care ne face să greşim din dragoste pentru virtute" (Shakespeare)

Martha: "De iubire se topeşte omul." (Romica Puceanu) "Să ne- ntrebăm fără uimire:" (Steihart) "Este iubirea un păcat?" (Minulescu)

Augustin: "Păcatul repetat distruge mintea, iar acela care şi-a pierdut mintea regretă mereu păcatele sale." (Mahabharata)

Martha: "Şi cît e de păcat să repeţi păcatul?" (Sf.

Augustin)

Augustin: "Păcatul îşi are sintaxa lui sau chiar este o sintaxă." (Lévinas)

Martha: "Universul însuşi este o sintaxă." (Octavio de Roméu)

Augustin: "Opreşte-te clipă!" (Goethe) "Iar mergem prea departe!" (Şolohov) "Un lucru ca dragostea, care nu are măsură şi nu admite chibzuinţă, nu poate fi tratat după principii şi metodă." (Horaţiu)

Martha: "De acord!" (Fănuş Neagu)

Augustin: "Să schimbăm dicţiunea ideilor!" (R. Barthes) "Dintr-o luptă mică nu poate rezulta o glorie mare." (Sophocles)

Martha: "Dar calea excesului duce fără greş la palatul înţelepciunii." (Blake)

Augustin: "Înţelepciunea nu e acelaşi lucru cu filozofia." (T. Ghideanu)

Martha: "Aştept măccar un argument." (De Gaulles)

Augustin: "Înţelepciunea a fost întotdeauna cinică." (Enzo Siciliano) "Înţelepţii mi se par nişte filozofi rataţi." (Paleologu) "Căci dacă admiri de la început lucrurile mărunte, te arăţi nevrednic de cele mari." (Epictet)

Martha: "Aceasta ne-o dovedeşte istoria." (Ceauşescu)

Augustin: "Historia, adică viciul de a vedea mereu prezent un trecut irecuperabil!" (Siciliano)

Martha: "Ce-ai zis?" (Beniuc)

Augustin: "Spuneam că acestui mundus phaenomenon în care stăpîneşte întîmplarea, îi stă la bază totdeauna şi pretutindeni un mundus intelligibilis, care stăpîneşte întîmplarea." (Schopenhauer)

Martha: "Şi ce propui?" (Woody Allen)

Augustin: "Trăieşte-ţi clipa!" (Saul Bellow)

Martha: "În felul ăsta ne-nfundăm cu totul." (A. Pleşu) "Să accedem la sens!" (Nae Ionescu)

Augustin: "Ce e-n guşă, şi-n căpuşă." (Creangă) "Îţi dau voie să- ndrăzneşti!" (Joyce)

Martha: "Deci" (N. Panaite) "Philosophia perennis!" (Leibniz) "Filozofia este medicina sufletului" (Cicero) "Dar după cum nu e de nici un folos medicina, dacă nu vindecă boala din corp, tot aşa nu e de folos nici filozofia, dacă nu alungă răul din suflet." (Pythagora)

Augustin: "Cel mai mare dintre filozofi arăta că atunci cînd învăţăturile filozofiei pătrund într-un om pervers şi decăzut, ca într-un sos spurcat şi murdar, ele se schimbă, se transformă şi se strică." (Gellius)

Martha: "Să nu vorbim de cei cărora le creşte mîrşăvia precum mustăţile" (Golding) "Pentru mine, un filozof mort este mai important decît un imbecil care respiră." (Corbu)

Augustin: "De ce să nu transtextualizăm cu realism, ca orice ciolovec?" (Luca Piţu) "Nu putem vorbi mereu in abstacto!" (Engels) "Ar trebui coborît pînă şi-n iad, unde personajul pozitiv este diavolul" (Jerzy Lec)

Martha: "Ca să ai parte de adevărata libertate trebuie să fii scalvul filozofiei." (Seneca)

Augustin: "Să te ferescă Dumnezeu de femeile care au studiat filozofia!" (Cioran) "Dar hazardul este primul ministru al norocului." (Pascal)

Martha: "Să nu părăsim străduinţa apodictică a gîndului ales întru filozofie" (V. Gherghel)

Augustin: "Atunci, s-o luăm sistematic!" (Makarenko) "În lume totul are o cauză şi un efect" (Voltaire)

Martha: "Ca de exemplu:" (Emil Iordache) "O vacă a mîncat sticlă pisată şi a fătat un viţel mic" (Eugen Ionescu)

Augustin: "Glumeşti, dar nici chiar aşa!" (Lefter)

Martha: "Aristotel spunea că rădăcinile filozofiei sînt amare, dar roadele dulci" (Diogene Laertius) "Prin urmare, Fericirea e cea mai rîvnită pozitivitate a filozofiei." (D'Omerson)

Augustin: "Fericirea supremă e anevoie de dobîndit, atîta timp cît omul nu face o sforţare eroică" (Panciatantra)

Martha: "Dar nu e imposibil" (Vozganian) "Pînă şi imposibilul e ca vinul care, de-l bei, te-sufleţeşte" (Emily Dickinson)

Augustin: "Vezi tu?" (Vasile Proca) "Ne rezumăm să atingem lumea ca şi cum ar fi un văl palpabil." (Siciliano)

Martha: "Pămîntului îi place ploaia sublimului văzduh." (Euripide)

Augustin: "Acum ascultă ceva şi mai frumos!" (P. Everac) "Luaţi-mi tot, Extazul să rămînă!" (Emily Dickinson)

Martha: "Fericirea este promisiunea eternităţii." (Unamuno)

Augustin: "Numai dacă vremea ar sta locului, am putea vedea lămurit ce- i etern." (Eminescu)

Martha: "Ça ne donne pas du courage!" (Malraux)

Augustin: "De umbra unui nor, de prietenia unui ticălos, de grîne noi şi de femeie te poţi folosi prea puţin timp; tot la fel de filozofie şi avere." (Tantrakyayika)

Martha: "Pînă la urmă, omul nu are parte de nimic desăvîrşit?" (Goethe)

Augustin: "Deasupra lucrurilor, Neantul" (N. Danilov) "Şi tăcerea" (Dalai-Lama) "A vorbi înseamnă a te expune tautologiei" (Borges) "Iar acei care caută să demonstreze lucruri evidente, fac la fel ca acei care vor numaidecît să arate soarele cu lampa." (Aristotel)

Martha: "Atunci vorbirea noastră n-are nici o noimă?" (Noica) "Dar aceste întrebări, ca nişte răni?" (Vallejo) "Cine sîntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm?" (Gaugain)

Augustin: "Totul se intersectează." (Dan Barbilian) "Şi totul se amestecă." (Curie) "Temniţele sînt clădite cu pietrele Legii, iar Bordelurile cu cărămizile Religiei." (Blake) "Mărşăluim continuu prin acest labirint fără ieşire." (Alain Robbe Grillet) "Aici însuşi Timpul e un labirint." (Borges)

Martha: "Nu există timp uniform, absolut, există nişte serii de timpuri." (Stephen Albert)

Augustin: "De aici ne vine tragedia." (Iova) "Specia umană nu poate suporta atîta realitate." (T. S. Eliot)

Martha: "La ce bun" (Hölderlin) "Totul." (Cărtărescu) "Ce ne rămîne?" (Blandiana)

Augustin: "Cartea de nisip" (Borges) "Lumea e o carte cu un număr infinit de foi infinit de subţiri." (Alvarez de Toledo)

Martha: "Astfel, rămînem în mărunte căutări." (Diana Wakoski) "Cine ne mai poate salva?" (Asimov)

Augustin: "Nici măcar nisipul clepsidrei." (Jünger) "Mai sînt doar cîteva fire." (Agatha Christi) "Poate pentru scurtă vreme" (Piaget) "Pavilionul Purei Singurătăţi." (Ts'ui Pčn)

Martha: "Şi aşteptarea temei viitoare:" (Manolescu) "Despre Karma şi Nirvana" (M. Eliade)

Augustin: "Nivana. Pare imposibil ca acest cuvînt să nu însemne ceva încîntător." (Borges)

Martha: "Tocmai de aceea!" (Iaru)

Augustin: "Rămîne de văzut" (Bill Clinton) "Poate doar despre Moarte, pur şi simplu" (Cimpoi)

Martha: "Adică retragerea din gîndirostvieţuirea empirică." (Luca Piţu)

Augustin: "Oricum Moartea rămîne ultima instituţie care inspiră încă un pic de respect." (Karel Capek)

Martha: "Timpul ne-a fost măsurat." (Preda)

Augustin: "Să ne oprim aici!" (Columb) "Orice-nceput se vrea fecund." (Blaga)

Martha: "Good bye!" (Hamingway)

Augustin: "Adio, pică frunza..." (Bacovia)

Martha: "Auwidersen" (Freud)

La orele serii mă aflam mult prea absorbit de traducerea cărţi lui Oswald Spengler, Der untergang des Abenlandess, aşa încît, din camera mea de lucru, abia am auzit soneria. Am deschis şi l-am poftit înăuntru pe tînărul care se arăta nerăbdător.

– Aţi reuşit?, mă întrebă înfrigurat.

– Caseta şi foile pe care-am transcris-o sînt pe măsuţă.

– Şi?... Aţi găsit cevaaa... Cuvintele erau continuate de gestul mîinii, mişcîndu-se deasupra capului, care vroia să-nsemne: "ceva din altă lume?"

– Nu!, am spus. Totul aparţine acestei lumi. Şi am adăugat, mai mult pentru mine: raţionale. S-a apropiat, a luat micul teanc de hîrtii şi a-nceput să citească, foaie după foaie. Stăteam în picioare lîngă măsuţa din salon şi observam cum creşte dezamăgirea pe faţa tînărului.

– De necrezut!, spuse la sfîrşitul lecturii, nici măcar unu la sută din replici nu sînt originale?

– Nici măcar!, rostii apăsat. Astfel realizăm că nu ne aparţinem şi că sîntem produsul ultimelor trei-patru milenii de gîndire culturală. Ca să mai adaugi ceva, ar trebui să-ţi dicteze o forţă divină, pe care noi, traversaţi de atîtea limite, precum marea de peşti, n-o putem cunoaşte.

Tînărul aruncă foile pe măsuţă cu un gest de lehamite, luă caseta şi se-ndreptă spre uşă, mormăind un "mulţ'mesc, bună seara", după care i-am auzit, mai multe secunde în şir, paşii cadenţaţi pe aleea întunecată.