DANIEL CORBU
"Dumnezeu e mort - spune Nietzsche
E doar obosit - spun eu - şi cāteodată amnezic"
Groapa cu lei
Nimeni nu pleacă prea departe de sine.
Daniel, Daniel, moartea īn preajmă foşneşte
şi tu rīvneşti bolţi cu idei căzătoare
sărbători fără nume.
Daniel, Daniel, īn spaţiul īnfricoşat dintre da şi nu
moartea amarnic foşneşte
īn groapa din suflet unde umbra stelei
se-alintă
şi tu, Daniel, Daniel, grămadă de fulgere
adunīnd fărīmele răbdării
şi tu, Daniel, Daniel, grămadă de fulgere
dansīnd pe acoperişul secundei.
Lasă vor veni destui să atingă
corpuştii curajului peticitele drumuri
ale gloriei
Daniel, Daniel, moartea foşneşte īn groapa
cu lei
moarte vicleană prefăcută īnvinsă
lei amuţiţi de-atīta omenească iubire
de-i vei ucide moartea īn altă parte foşneşte.
poezia următoare